more…

Oh, God! Ce gând aberant!!! Nici vorbă! Ţigara este atât de mirifică… aproape te face să visezi, e o imagine de marcă, e un contur prolific, e o pasiune care te împlineşte, care îţi aduce satisfacţii inimaginabile! Am adormit odată… şi am visat: eram un fumător fidel (fidelizat şi fidelizator), atât de fidel încât lumea din jurul meu nu contenea cu aplauzele, iar eu mă simţeam în al nu ştiu câtelea cer. În jurul meu era gradina Edenului, era o nebunie încântătoare, cu alţi împătimiţi ai instrumentului tabagic… plămâni buboşi matusalemici, edeme pulmonare, variaţii canceroase, toate ca o corolă de lumini izvorâte de la magica brichetă, pe care o iubeam, pe care o iubesc şi acum !!! Nu vreau sa renunt la fumat !Vreau să fac ceea ce îmi place mie mai mult, ceea ce refuz să vizualizez! Dacă vreodată mi-aş cere să renunţ, aş fi o deplasată, un mitocan, un tembel sedentar, un sofist peren! În lumina artificiilor, apare şi ea, IDEEA… ideea unei nopţi de vară cu plapumă adiacentă a unui fum care se înalţă înspre cer… Superb! Magnific! Etern! Nici nu-mi vine să cred că am descoperit această lume tabagico-magică la o vârstă atât de tardivă… părinţii mei sunt de vină, părinţii tăi…!!! Cum au putut ei să mă priveze de acest smarald comportamental??? Incredibil! Am ajuns să detest condiţia umană! Cum au putut să-mi facă aşa ceva! Iţi dai seama câte am avut de pierdut!!!??!!

more…